Rapița este cunoscută ca fiind una din cele mai tehnice culturi pe care fermierii români le practică, cu multe “slăbiciuni” pe tot parcursul perioadei de vegetație. De la pregătirea patului germinativ și semănat, până la recoltat, acestă cultură necesită îngrijire și atenție specială în privința bolilor, dăunătorilor, fertilizării etc. Odată cu rigorile timpului în care trăim și modificările legislative, lucrurile se complică și mai mult. Este nevoie ca fermierul să devină profesionist, să viziteze câmpurile de rapiță, chiar zilnic, pentru a putea realiza producția de rapiță dorită.
Cea mai mare provocare pentru fermieri o reprezintă combaterea dăunatorilor, care fără dubii, dă mari bătăi de cap până și celor mai experimentați fermieri. Rapița este un magnet pentru o mare sumedenie de insecte, care apar încă de la răsărit și până la recoltatre. În lipsa unui sistem eficient de monitorizare și avertizare, fermierii sunt nevoiți să decidă chiar ei momentul efectuării tratamentului, care uneori poate fi mai greu de ales.
Spre exemplu, în lipsa tratamentul cu insecticid pentru sămânață, Franța riscă să ajungă la jumătatea suprafeței cultivate în trecut, din cauza unui dăunător care toamna face ravagii. Este vorba de Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp., Psylliodes chrysocephala) ce nu pot fi controlați complet cu ajutorul aplicărilor de insecticide în vegetație. În România, fermierii pot alege să achiziționeze semințe tratate cu Lumiposa®, scăpând astfel de un stres suplimentar și controlând tot spectrul de insecte apărut după semănat până în stadiul de 4 frunze adevărate.
Dar astăzi, trebuie să acordăm atenție celui mai complicat dăunător din câmpurile noastre de rapiță, și anume, gărgărița tulpinilor de rapiță - Ceuthorhynchus napi, care provoacă daune între 30% și 80%.
O scurtă descriere a insectei este disponibilă pe site-ul nostru.
Adultul are corpul de 3,6‑4,0 mm lungime, de culoarea neagră cenuşie. Protoracele este puţin mai lat decât lung, fără tuberculi laterali. Femurele mijlocii şi posterioare poartă câte un pinten, iar ghearele sunt ascuţite. Elitrele prezintă striuri longitudinale înguste, iar spaţiile dintre striuri, conţin 3‑4 rânduri de perişori scurţi şi fini. Larva este de culoare gălbuie, de tip apodă şi eucefală. La completa dezvoltare (de 3‑4 mm), are capsula cefalică chitinizată de culoare brun gălbuie şi protuberanţe prevăzute cu perişori.
Nimic special până aici, un mic gândăcel, dar totuși dăunătorul care prejudiciază cel mai mult recolta și, adeseori, chiar și cu tratamente efectuate. Care este problema defapt?
Cea mai mare problemă este momentul în care se efectuează tratamentul, lucru care este un pic mai complicat de apreciat, pentru că adulții nu produc pagube ușor de identificat, fiind posibilă trecerea cu vederea a apariției lor în câmp. Mai mult, în ultimii ani, modificarea climei ajută mult acest dăunător, care apare și se împerechează în momentul în care temperaturile depășesc ziua 7ᵒ C, iar aceste temperaturi apar frecvent în lunile în care fermierul are “garda jos și M.E.T- ul în magazie“, și anume, ianuarie și februarie. Dacă ratăm acest moment al zborului, nu mai putem combate eficient acest dăunător, care produce mari pagube prin larvele ce apar în urma atacului, larve ce NU POT FI COMBĂTUTE cu niciun insecticid aplicat ulterior.
Cum ar trebui sa procedam?
- să montăm capcane și să le monitorizăm zilnic în perioada în care temperaturile depășesc 7ᵒ C;
- în momentul în care vedem în capcană, două zile consecutive, că numărul indivizilor este în creștere, este necasar să aplicăm primul insecticid. Literatura de specialitate consideră corectă aplicarea unui singur insecticid la 8 zile de la apariția primelor insecte în capcană, dacă vremea are tendința de încălzire. În practică, apar mici probleme, iar această practică pare un pic deficitară, pentru că se întâmplă adesea să nu putem aplica la tip tratamentul din cauza precipiatațiilor sau alți factori, ratând astfel combaterea celui mai important dăunător. Recomandarea noastră este aplicarea unui insecticid cu mod dublu de acțiune: sistemic și de contact, precum INAZUMA®, la două zile în care, în urma monitorizării capcanelor, numărul capturilor este în creștere, după care se aplică și un piretroid de contact la 8 zile.
Cum ne ajuta acest lucru? Aplicând singura soluție rămasă în piață, cu dublu mod de acțiune - Inazuma®, putem combate mai eficient insectele, atât cele prinse în momentul efectuării tratamentului cu substanța de contact, cât și cele ce se vor hrăni ulterior cu acetamiprid, substanță sistemică. Astfel, riscul în cazul în care nu se poate intra în camp la 8 zile va fi unul minor.
Despre Inazuma®:
Inazuma® este un insecticid cu activitate complexă, sistemică și de contact, cu efect de lungă durată. Se poate utiliza într-un interval de timp foarte larg pentru combaterea celor mai importanţi dăunători ai culturii de rapiţă. Volumul de soluţie recomandat este de 250-400 litri apă. Doza recomandată este de 0.15-0.2 kg/ha pentru Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.) și de 0.125-0.2 kg/ha pentru Afide (Aphis spp.), Viespea rapiţei (Athalia rosae) și Puricele rapiţei (Psylliodes chrysocephala).
În concluzie, trebuie să avem montate capcane, să fim prezenți mai des în câmp, să monitorizăm apariția insectelor și apoi să aplicăm 2 tratamente pentru a fi siguri că vom avea recolta mult dorită.
Fig. 1 - Adulți depistați în capcană în data de 17.02.2020
Fig. 2 - Larve
Fig. 3 - Tulpină afectată de atacul larvelor
Andrei Ciocoiu – Category Marketing Manager Oilseeds