Raportul de 1:1 se referă la raportul dintre greutatea boabelor și greutatea plantei fără boabe.
Compozitia în substanță uscată a plantei de porumb se împarte astfel: tulpina reprezintă 20-40 %, pănușile 6-8 %, frunzele 15-25 %, rahisul 6-10 %, iar semințele 20-50 %. În funcție de diferite condiții de cultură, de arealele geografice în care a fost semănat porumbul, aceste procente pot varia destul de mult, dar raportul dintre greutatea boabelor și greutatea tulpinii fără boabe este un indicator a cărui valoare este determinată genetic. Hibrizii de porumb Pioneer®, destinați producerii de siloz, au valoarea acestui raport de 1:1 sau foarte aproape de acestă valoare (la calcularea acestei valori se va avea în vedere faptul că plantele destinate însilozării se taie la cel puțin 30 cm deasupra solului).
Presupunem că avem o tarla cu porumb siloz unde am realizat o producție de 50 t/ha.
În această tarla avem în condiții normale de cultură:
- cca. 18 tone boabe la o umiditate de cca. 35% ceea ce reprezită 11,7 tone boabe substanță uscată.
- cca. 32 tone masă verde la o umiditate de cca. 63%, ceea ce reprezintă 11,8 tone substanță uscată.
Rezultă un raport de 1:1 boabe/ plantă verde
Din boabele de porumb avem nevoie de amidon, amidon care este transformat în enegie, energie care va desface proteina și o va transforma în proteină digestibilă, care este ușor asimilabilă de animale. De reținut este faptul că absorbția, care se realizează din boabe de porumb administrate separat, la nivelul intestinului vacii, este mult mai mică decât dacă ea se face din boabele prezente într-un siloz.
Să luam, de exemplu, cazul acestui an, 2020, când în multe situații, din cauza condițiilor climatice, porumbul semănat pentru siloz a fost însilozat, deși avea foarte puține boabe. Un astfel de siloz are un conținut de cca. 16-17 % amidon, față de un minim necesar de 28-30%. Chiar dacă rația vacilor se va suplimenta cu boabe din silozul făcut doar din boabe de porumb recoltate cu umiditate mare sfărâmate, absorbția de amidon este cu mult mai mică decât dacă aceeași cantitate de boabe s-ar fi aflat în masa de siloz. Contează de asemenea și faptul că zaharurile din boabele aflate în masa de siloz ar fi ajutat la o fermentație corectă a silozului.
Indiferent de sursele proteice pe care le folosim în furajare, dacă nu avem acest amidon care să transforme proteina, ea va fi ingerată, dar nefiind digestibilă, o vom regăsi în dejecțiile taurine.
Mihaela Buruiană - Reprezentant Siloz Regiunea Est
Corteva Agriscience România