Skip Navigation
Pagina de pornire / Noutati / Articole / Boli rapiță-Putregaiul negru sau fomoza
Agronomice •  22.01.2019

Boli la rapiță – Putregaiul negru sau fomoza

Marcat. Vedeți conținutul marcat Adauga la favorite
Ceva n-a mers bine. Vă rugăm să încercați din nou...

Leptosphaeria maculans / Phoma lingam - Putregaiul negru sau fomoza

Factorii care favorizează boala sunt: soluri lutoase, toamne calde şi umede, răsărirea târzie, biomasă abundentă în toamnă, alungirea tulpinii în toamnă, resturile vegetale ce rămân la suprafaţă pe solele vecine unde s-a cultivat rapiţa, semănatul întârziat, aport de materie organică.

Simptome: Atacul se manifestă pe frunze şi pe tulpini. Un indiciu sigur de diagnosticare îl constituie prezenţa unor punctişoare negre (picnidii-fructificaţiile ciupercii) care nu dispar prin ştergerea zonei afectate. Aceste fructificaţii conţin milioane de spori care sunt diseminaţi pe timp umed, putând fi transportaţi la distanţe de peste 8 km. Petele de pe frunze nu au efect direct asupra randamentului şi nici legătură cu necroza coletului. În schimb, necrozele de pe colet limitează alimentarea părţi aeriene de către rădăcini, putând provoca chiar căderea plantelor. La plantele mai vârstnice leziunile pot să apară pe tulpină (uneori la locul de prindere a frunzelor bazale). Pe tulpini petele sunt ovale şi mărginite de o bordură neagră. Atacul pe tulpină se recunoaşte prin prezenţa ulceraţiilor crăpăturilor) la baza plantelor şi prin subţierea bazei tulpinii, care are aspectul unui fir de sârmă.

Necroza coletului, considerată a fi extrem de păgubitoare, limitează alimentarea plantelor de către rădăcini, determină slăbirea ţesuturilor şi frângerea tulpinilor. Putregaiul negru este o boală care evoluează în plantă. În parcelele infestate trebuie întrerupt ciclul de dezvoltare a ciupercii. Peritecile se conservă pe resturi vegetale. Ele eliberează scosporii care produc contaminarea primară în timpul toamnei. După contaminare apar primele simptome: petele pe frunze. Acestea nu sunt dăunătoare. În urma dezvoltării ciupercii în plantă, apar necrozele de pe colet de culoare gri, maro, sau neagră. Deoarece peritecile nu se dezvoltă în absenţa luminii, se recomandă mărunţirea şi încorporarea paielor, pentru a nu infecta parcelele vecine. Arderea miriştii nu este o soluţie sigură, deoarece nu se distrug toate coletele infectate. Trebuie evitată aplicarea azotului în cantităţi mari la semănat, deoarece determină creşterea rapidă a biomasei, sensibilizând astfel plantele la atacul ciupercii pe frunze şi pe colete. De asemenea, o atenţie deosebită trebuie acordată pregătirii patului germinativ. Dacă prin lucrările superficiale de pregătire a patului germinativ nu se încorporează bine resturile vegetale de la cultura precedentă, la plantulele de rapiţă este stimulată alungirea hipocotilului, apărând pericolul de cădere şi de atac de Phoma.

Control: Alegerea unor cultivare tolerante este mijlocul cel mai eficace de protecţie împotriva bolii. Hibrizii Pioneer sunt rezistenţi la această boală. Trebuie exclusă utilizarea cultivarelor sensibile. În ceea ce priveşte protecţia chimică, experţii francezi consideră că nu are rost să se aplice fungicide cultivarelor foarte puţin sensibile. La cultivarele puţin sensibile, se poate aplica un fungicid toamna. Pentru a fi eficient, fungicidul trebuie aplicat în momentul infecţiei, la avertizarea făcută de serviciile specializate.

Plantă afectată - Leptosphaeria maculans / Phoma lingam

Boli rapiță-Putregaiul negru sau fomoza