Erysiphe communis – Făinarea
Factorii care favorizează boala: toamne şi primăveri secetoase cu temperaturi ridicate (20ᵒ-30ᵒ C), umiditate relativă mare, soluri argiloase.
Simptome: Este o boală care poate apărea încă din toamnă. Pe ambele feţe ale frunzei se formează o pâslă albicioasă („cristale de gheaţă"), care apoi devine pulverulentă, datorită apariţiei fructificaţiilor. În condiţii favorabile agentului patogen, petele pot creşte, se unesc şi acoperă în întregime organele atacate: frunzele, tulpinile şi silicvele. Când atacul este foarte puternic, plantele pierd frunzele afectate.
Control: Controlul bolii depinde aproape în totalitate de tratamentele chimice. Nu există cultivare tolerantă şi nici mijloace agrotehnice care reduc incidenţa bolii. În unele cazuri, trebuie făcut un tratament şi toamna. Primăvara se recomandă tratarea plantelor imediat după apariţia pâslei caracteristice acestei boli. În zonele de risc se poate trata preventiv. Se recomandă observarea atentă a simptomelor, mai ales începând cu înflorirea. Dacă simptomele apar la începutul înfloririi, produsele aplicate au efect şi asupra putregaiului alb şi alternariozei. Dacă infecţia apare mai târziu, trebuie tratat pentru a împiedica dezvoltarea infecţiei pe silicve. Cele mai bune rezultate se obţin dacă fungicidele se aplică în fenofaza G1 (cad primele petale; primele 10 silicve formate au lungimea mai mică de 2 cm; începe înflorirea inflorescenţelor secundare). Nu trebuie depăşită fenofaza G4 (la primele 10 silicve formate au apărut umflăturile care atestă prezenţa seminţelor).
Plantă afectată - Erysiphe communis / Făinare